La un colț de stradă-ngusta Printre atâția trecători, O femeie mai în vârstă Vindea buchete de flori. Avea ochii înlăcrimați Părul alb, privirea blândă, Pantofii decolorați Și o rochie veche, ruptă.
Era în genunchi bătrâna Parcă se ruga la sfinți, Întinzându-și tristă mâna Trecătorilor grăbiți. Mulți treceau nepăsători Nimeni nu lua o floare, Pe cer norii călători Se strângeau vestind a ploaie. Era început de toamnă Și lumea părea grăbită, Târziu se opri o doamnă La femeia amărâtă. Ia măicuță zece lei Că nu am să-ți dau mai mult, Am și eu bătrânii mei Și părinți ce m-au crescut. Și n-aș vrea să-i văd aici Pe o margine de stradă, Te rog mamă să nu plângi Îți dau banii ca pomană. Și-atunci sărutându-i mâna Sprijinindu-se de un pom, Se saltă de jos bătrâna Șoptind trist …Doamne mi-ai trimis un OM ! La un colt de strada-ngusta !
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Meniu